Palidă răcoare
Șuieră pe vremi tulburi și gri.
Mă copleșesc emoții
Și-mi pierd sărutul
Pe alte buze
Sumbru colorate-acum
Pe aripi de fluturi.
//
N-au trecut ani,
Dar am obosit alergând
În gând.
Din când în când
Mai suspin
Și ma dor viscerele
Și mărgelele
De la gât.
//
Respirația-mi curge
În vălul cenușă
Și-mi las picuri de sânge
Pe frunze reci,
Reci ca vântul
Ce-mi fuge-n privirea seacă.
//
Ai să mă găsești tristă,
Secătuită de mister și banală...
//
Și-am să-mi împletesc
Privirea cu șuve
De păr roșu
În prispa unor case la țară.
//
Acolo unde toate gândurile
Mor
Dincolo de muguri de dor,
Printre alte veacuri
Mai blânde.
//
Am să-mi scriu numele
Greșit, voit
În scoarță de brad
Și numele voastre
Le-aștern șoptite
Pe aripi de zburătoare...
//
Voi pune capul pe
Pământ rece jilav
Și-am să-aștept să-l ridici
Să mă săruți pe frunte,
Atunci când ierni fără soare-mi
Vor cânta
"Noapte bună!"
//
Va fi trist...
23 octombrie 2013
iulia stan
duminică, 23 februarie 2014
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Soldat
Emoţie din incest,
Explozia unor "te iubesc" -uri
Nespuse la timp...
Ochiul cel verde e
Cald şi vrea, vrea mult
Când nu mai găseşte
Linia orizontului alături
Pe retina de aceeaşi
Culoare...
Căldura palmelor nu-şi
Găseşte căldura şi o caută
În priviri... dar nimic.
Mă transform în
Soră, în mamă,
Şi în soldat.
Sărut.
Te sărut cu ochii deschişi
Ca soldatul cu inima strânsă
De regret.
Dar nu mi-ai rămas
Decât ambiţie pe
Irişi verzi.
Nu mă vreau
Decât durere
Te las departe...
Tu nu eşti soldat.
1 noiembrie 2011
iulia stan
Explozia unor "te iubesc" -uri
Nespuse la timp...
Ochiul cel verde e
Cald şi vrea, vrea mult
Când nu mai găseşte
Linia orizontului alături
Pe retina de aceeaşi
Culoare...
Căldura palmelor nu-şi
Găseşte căldura şi o caută
În priviri... dar nimic.
Mă transform în
Soră, în mamă,
Şi în soldat.
Sărut.
Te sărut cu ochii deschişi
Ca soldatul cu inima strânsă
De regret.
Dar nu mi-ai rămas
Decât ambiţie pe
Irişi verzi.
Nu mă vreau
Decât durere
Te las departe...
Tu nu eşti soldat.
1 noiembrie 2011
iulia stan
Stih obscen I
Arămiu în frunze despicate
Pe jumătate
Cafea în zile-noptate
Pe jumătate
"Trebuie să plec" -îmi spun
Frunzele ce-mi fug
Sub bocanci şi
Viceversa!
Respiraţie rece printre
Şuviţe ude
Pe jumătate
Şi palme mari în
Palme fierbinţi
Pe jumătate
"Trebuie să vin" -îmi spun
Nopţile de sfârşit repetat
Şi viceversa!
"Te iubesc" în jumătatea
Buzelor
Te iubesc în neoane arzând
Mă prefac pe jumătate
În fluture!
Aripi mari, zgomot, cafea, noapte, ochi închişi, piele arsă,
Aripi mici,
Nimic.
29 septembrie 2011
iulia stan
Pe jumătate
Cafea în zile-noptate
Pe jumătate
"Trebuie să plec" -îmi spun
Frunzele ce-mi fug
Sub bocanci şi
Viceversa!
Respiraţie rece printre
Şuviţe ude
Pe jumătate
Şi palme mari în
Palme fierbinţi
Pe jumătate
"Trebuie să vin" -îmi spun
Nopţile de sfârşit repetat
Şi viceversa!
"Te iubesc" în jumătatea
Buzelor
Te iubesc în neoane arzând
Mă prefac pe jumătate
În fluture!
Aripi mari, zgomot, cafea, noapte, ochi închişi, piele arsă,
Aripi mici,
Nimic.
29 septembrie 2011
iulia stan
vineri, 1 iulie 2011
Stigmata Martyr 7
Îmi urlă retina sub
Irişi verzi de
Deznădejde şi haos!
Îmi spune că-mi
Ard cetatea şi
Că, deasupra, aripi de
Sânge îşi vor
Libertatea-napoi.
N-am ştiut cât
Arde-un chibrit...
Prăpăd sub irişi
Verzi deci...
Că n-am ştiut
Cât să ard...
Şi roţi de foc
Scapără-acum tremurânde
Din elipsele
Ochilor mei, dar nu ştiu
Unde-mi pleacă şi dacă
Se-ntorc...
8 martie 2011
stan iulia
Irişi verzi de
Deznădejde şi haos!
Îmi spune că-mi
Ard cetatea şi
Că, deasupra, aripi de
Sânge îşi vor
Libertatea-napoi.
N-am ştiut cât
Arde-un chibrit...
Prăpăd sub irişi
Verzi deci...
Că n-am ştiut
Cât să ard...
Şi roţi de foc
Scapără-acum tremurânde
Din elipsele
Ochilor mei, dar nu ştiu
Unde-mi pleacă şi dacă
Se-ntorc...
8 martie 2011
stan iulia
duminică, 23 ianuarie 2011
duminică, 16 ianuarie 2011
Al norilor
-Mi plimb gândurile
Pe-alei nervoase
În frunze de tei...
Le păstrez între
Foi
Uscate, presate...
Am grijă să nu
Le pierd când
Răsfoiesc poveşti
De demult...
Demult nu mai
Beau
Ceai de tei...
Şi nici poveşti
Nu mai scriu...
11 ian 2011
stan iulia
Pe-alei nervoase
În frunze de tei...
Le păstrez între
Foi
Uscate, presate...
Am grijă să nu
Le pierd când
Răsfoiesc poveşti
De demult...
Demult nu mai
Beau
Ceai de tei...
Şi nici poveşti
Nu mai scriu...
11 ian 2011
stan iulia
luni, 20 decembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
